Sari la conținut
Apicultura Azi

Noiembrie · Fără puiet

Agricultura românească: veniturile cresc, dar profitul erodează

Ce cere fermierii de la stat? Agricultura românească în cifre: veniturile în urcare, dar costurile de producție erodează profitul Ediția din 2026 a „Cartei Albe a Agriculturii” relevă o schimbare…

Autor
Delia Lungu
Publicat
Actualizat
Citit în
3 min
Rubrica
Apicultură
Agricultura românească: veniturile cresc, dar profitul erodează

Ce cere fermierii de la stat?

Agricultura românească în cifre: veniturile în urcare, dar costurile de producție erodează profitul

Ediția din 2026 a „Cartei Albe a Agriculturii” relevă o schimbare semnificativă în dinamica financiară a sectorului: proporția firmelor agricole care au înregistrat creșteri de venituri a sărit la 46,9%, o valoare mult superioară celor 29,2% notate în ediția din 2025. Această analiză a fost prezentată public la București, pe data de 20 noiembrie 2026, într-o inițiativă comună a IMM România și a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Deși încasările au crescut, nu se poate vorbi despre o îmbunătățire a rentabilității.

Ce factori ajută sectorul?

Florin Jianu, președintele IMM România, a explicat că majoritatea cheltuielilor de producție a urcat în mod concomitent cu veniturile.

Motorina, inputurile de producție și costurile de creditare au crescut, erodând astfel marja de profit.

Privind în viitor, optimismul privind profitabilitatea este evident: 56,3% dintre cei chestionați își stabilesc ca obiectiv creșterea profitului în următorii trei ani, față de doar 26,5% în ediția precedentă.

Cum afectează costurile de producție profitul fermierilor români?

Când li s-a cerut să identifice măsurile de sprijin de care au nevoie, primirea unor subvenții mai generoase a fost cea mai solicitată cerere, având un suport de 48,4% din respondenți, în susținere față de 30,5% din 2025. A doua prioritate a fost dezvoltarea infrastructurii de irigație, solicitată de 43,7% (33% în 2025).

Pe locul trei se află programele destinate procesării materiilor prime agricole, cu o cerere de 40,4%, valoare ce reprezintă o creștere de aproape 2,4 ori față de 16,8% din anul anterior.

Alte investiții cerute includ cele în zootehnie (22,7%), sprijinirea asocierii fermierilor (22,1%) și comasarea terenurilor agricole (16,7%).

Ce fonduri sunt necesare?

Accesul la piețele de desfacere rămâne factorul pozitiv cel mai menționat, pentru 60,7% dintre respondenți. Această pondere a urcat constant, de la 50,5% în 2024 la 53,5% în 2025.

În același timp, importanța subvențiilor și ajutoarelor a crescut dramatic. Dacă în 2025 doar 14,8% le considerau un sprijin important, în 2026 această cifră a sărit la 41,8%, o creștere de aproape trei ori.

Florin Jianu a legat această tendință de necesitatea de a contrabalanța impactul modificărilor fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată.

Ce ne așteaptă în 2027?

În schimb, atragerea de clienți noi a devenit mai puțin prioritară: 39,5% în 2026, coborât de la 57,8% în 2025.

Procentul antreprenorilor agricoli care comercializează prin marile lanțuri de magazine a urcat la 32,3% în 2026, de la 23% în 2025. Pe deasupra, exporturile realizate prin intermediari au scăzut de la 14,3% la 10,3% în același interval temporal.

Pentru următorii trei ani, 59,2% dintre participanți declară nevoie de fonduri pentru achiziția de utilaje și echipamente, iar 56,4% pentru administrarea activității fermei, față de 43,3% în 2025. Interesul pentru finanțarea digitalizării a scăzut constant: 28,5% în 2024, 25% în 2025 și doar 16,7% în 2026.

Cine este fermierul român?

Privind anul 2027, 52,1% dintre respondenți prevăd o creștere a veniturilor, majoritatea estimând o creștere de cel mult 10%.

Stabilitatea prețurilor produselor agricole este așteptată de 44,9% dintre ei, față de 26,5% în 2025. Doar 16% viză creșterea investițiilor, 11,7% menținerea afacerii la nivelul actual, iar 1,3% planuiesc angajări noi.

Datele studiului descriu un profil specific: vârsta medie este de 51 de ani și 4 luni, cu o experiență profesională de aproximativ 19 ani.

Cum a fost realizat studiul?

Săptămâna de lucru ajunge la circa 60 de ore. Din punct de vedere al genului, bărbații constituie 76,7% din eșantion, iar femeile 23,3%. Nivelul de studii este ridicat: 88,3% au studii superioare.

Dinamică vârstnică arată o îmbătrânire a bazei de antreprenori: doar 6,9% au sub 35 de ani, în timp ce 16,6% au peste 60 de ani. Raportul dintre cele două grupe este de aproximativ 1 la 2,4, ceea ce indică o lipsă acută de regenerare a generațiilor tinere în sector.

Chestionarea a fost realizată între iulie și septembrie 2026, acoperind 403 întreprinderi agricole din 41 de județe și din toate cele opt regiuni de dezvoltare. Rezultatele au fost comparate cu cele ale ediției din 2025. Evenimentul de lansare a coincis cu celebrarea a 25 de ani de activitate a LAPAR. „Agricultura are potențialul de a deveni unul dintre principalele motoare ale relansării economice a României”, a subliniat Florin Jianu în comunicatul oficial.

Sursa: Agrimedia

Mai multe din „Apicultură”

Din stupina cititorilor (0)

Fii primul care scrie aici.

Spune și tu

Emailul nu se afișează. Comentariul apare după aprobare.