Protecția culturilor în primăvară: cum să elimini dăunătorii rezistenți la frig
Ce specii se adăpostesc sub scoarța viței de vie? Iarna nu este o perioadă de liniște absolută în câmpul agricol. Deși plantele intră într-un stadiu de repaus, viața sub suprafața pământului și în…
- Autor
- Anton Prisăcaru
- Publicat
- Actualizat
- Citit în
- 3 min
- Rubrica
- Apicultură

Ce specii se adăpostesc sub scoarța viței de vie?
Iarna nu este o perioadă de liniște absolută în câmpul agricol. Deși plantele intră într-un stadiu de repaus, viața sub suprafața pământului și în adăposturile naturale rămâne activă.
Mulți dăunători și microorganisme rezistente la frig continuă să se ascundă în sol, sub scoarța arborilor sau printre resturile vegetale, așteptând revenirea căldurii.
Autoritățile de control al sănătății plantelor subliniază că acest interval rece oferă o fereastră de ocazie pentru fermieri: este momentul ideal pentru a identifica și elimina rezerva biologică care, altfel, ar declanșa epidemii în sezonul următor.
Chiar dacă creșterea vegetativă s-a oprit, monitorizarea stării sanitare a culturilor nu se oprește.
În lunile de iarnă, oficiile locale emit comunicări specifice, în care se include și campania contra șoarecelui de câmp, pentru care lunile noiembrie și decembrie sunt critice, în funcție de intensitatea infestării.
Pentru celelalte specii de insecte și boli, obiectivul principal al activităților din această perioadă este minimizarea surselor de start pentru atacurile viitoare.
Unde se ascund dăunătorii în timpul iernii? Speciile dăunătoare adoptă diverse strategii de supraviețuire la temperaturi negative. În funcție de tipul de organism, acestea hibernă sub formă de ouă, larve, pupe sau adulți, căutând locuri protejate de intemperii. În stratul terestru se ascund numeroase specii capabile de a provoca pierderi semnificative. De exemplu, omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera) iernează ca pupă, aflată la adâncimi între 7 și 25 cm.
Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) supraviețuiește ca adult, descindând la adâncimi care pot ajunge la 90 cm, variind în funcție de natura solului. Tot în pământ iernează, în stadiu adult, gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis).
În cazul muștei cireșelor (Rhagoletis cerasi), pupele sunt localizate sub coroana pomilor, în stratul superior al solului, la adâncimi care variază de la 2–8 cm până la circa 18 cm, conform observațiilor din buletinele fitosanitare.
Sub scoarța exfoliată a viței de vie se adăpostesc alte specii de importanță majoră. Molia viței de vie (Lobesia botrana) hibernă sub formă de pupă, înăuntru unui cocon alb, mătăsos, protejat de scoarța butucilor. Acarianul roșu comun (Tetranychus urticae) poate supraviețui sub formă de femelă adultă, fiind descoperit sub scoarța exfoliată, sub solzii exteriori ai mugurilor și în stratul de frunze căzute.
În structurile vegetale rămase pe plante pot persista agenți patogeni responsabili de boli grave. Bacteria Erwinia amylovora, cauzatoare a focului bacterian al rozaceelor, rezistă în marginile ulcerelor și în muguri. În cazul moniliozei, ciuperca supraviețuiește în scoarța ramurilor și în fructele mumificate, sub formă de miceliu și conidii.
La putregaiul negru al viței de vie, formele de rezistență ale agentului patogen se păstrează în leziunile de pe coarde, în fructele mumificate și în frunzele căzute pe sol.
Lucrările mecanice de toamnă pot reduce rezerva biologică a dăunătorilor Pentru speciile care hibernă în sol, intervențiile mecanice pot ajuta la scăderea populațiilor care se vor activa în sezonul următor. Într-un comunicat privind omida fructificațiilor, Oficiul Fitosanitar din Iași specifică că arăturile adânci de toamnă pot anihila un număr mare de pupe situate la 7–25 cm adâncime.
Această măsură este menționată și în avertizările pentru alte specii, inclusiv buha gamma, puricele sfeclei, musca verzei, păduchele cenușiu al verzei și păduchele verde al porumbului.
În aceste situații, prelucrarea solului se asociază cu distrugerea deșeurilor vegetale și respectarea rotației culturilor. Totuși, eficacitatea arăturii depinde de adâncimea la care se află formele hibernante. De exemplu, în cazul gândacului din Colorado, adulții pot coborî până la 90 cm, sub nivelul uzual de prelucrare a solului.
Prin urmare, lucrările mecanice pot diminua rezerva biologică, dar nu asigură eliminarea totală a dăunătorilor.
Cum se corelează lucrarea cu caracteristicile solului?
Alegerea tipului de lucrare trebuie corelată și cu caracteristicile solului, riscul de eroziune și sistemul de cultivare aplicat.
Inspecția livezelor în perioada de repaus vegetativ După căderea frunzelor, anumite semne ale bolilor și prezența unor dăunători devin mai vizibile. În livezi, fermierii pot identifica ulcerele de pe trunchiuri și ramurile principale, asociate cu focul bacterian, precum și fructele mumificate rămase pe pomi. Aceste fructe pot constitui surse de infecție pentru sezonul următor, în special în cazul moniliozei. Tot în această perioadă pot fi descoperite cuiburile de omizi, inclusiv cele ale omizii păroase a dudului. Oficiul Fitosanitar din Vaslui recomanda colectarea și distrugerea cuiburilor, prin operațiunea cunoscută drept „omizit”, iar Oficiul Fitosanitar din Suceava menționează instalarea brâielor-capcană în jurul trunchiurilor.
Strângerea frunzelor căzute și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor vegetale reprezintă alte măsuri care pot contribui la scăderea surselor de infecție. Aceste intervenții sunt în principal lucrări mecanice și de igienă culturală, care vizează reducerea presiunii fitosanitare înainte de reluarea creșterii.
Combaterea rozătoarelor continuă în noiembrie și decembrie
Spre deosebire de alte intervenții care se concentrează pe îndepărtarea formelor hibernante, lupta contra rozătoarelor poate necesita tratamente în perioada curentă.
Oficiile fitosanitare din mai multe județe au emis avertizări privind șoarecele de câmp (Microtus arvalis), specie care poate provoca pagube culturilor de cereale păioase de toamnă, rapiță, lucernă și altor suprafețe agricole.
Perioada noiembrie–decembrie este indicată în avertizări drept interval de intervenție, însă aplicarea tratamentelor trebuie să țină cont de pragul economic de dăunare stabilit în buletinul județean.
Fermierii trebuie să verifice gradul de infestare înainte de aplicarea produselor de protecție a plantelor și să respecte condițiile specifice fiecărui tratament. Avertizările pentru șoarecele de câmp pot fi consultate pe site-ul Autorității Naționale Fitosanitare.
Tratamentele din repaus vegetativ trebuie aplicate conform avertizărilor
Unii produse de protecție a plantelor sunt autorizați pentru utilizare în perioada de repaus vegetativ, însă acest lucru nu înseamnă că toate tratamentele pot fi efectuate în sezonul rece.
Perioada de aplicare trebuie verificată atât în buletinul de avertizare emis de oficiul fitosanitar județean, cât și pe eticheta produsului utilizat. De asemenea, rămân obligatorii respectarea dozelor, a culturilor pentru care produsul este autorizat și a condițiilor de aplicare. Un tratament nu este justificat dacă nivelul de infestare se situează sub pragul economic de dăunare indicat în avertizare.
Totodată, tratamentele efectuate trebuie înscrise în registrul de evidență a tratamentelor, în ziua aplicării. Fermierii pot consulta:
- Buletinele de avertizare fitosanitară – pentru identificarea riscurilor și recomandărilor specifice fiecărui județ. - Ghidul de interpretare a buletinelor de avertizare – pentru informații despre pragurile economice de dăunare și aplicarea tratamentelor.
Produsele autorizate pot fi verificate și în baza de date PEST EXPERT.
Prevenirea atacurilor din primăvară începe din sezonul rece Perioada de repaus vegetativ reprezintă o etapă importantă pentru limitarea surselor de infestare și infecție din exploatațiile agricole. Identificarea locurilor în care iernează dăunătorii, îndepărtarea fructelor mumificate, gestionarea resturilor vegetale și efectuarea lucrărilor mecanice recomandate pot contribui la reducerea presiunii bolilor și dăunătorilor în sezonul următor.
Specialiștii fitosanitari atrag atenția că înghețul nu înlocuiește măsurile de prevenție, iar intervențiile trebuie adaptate speciilor prezente, culturilor și avertizărilor emise la nivel local. Pentru informații suplimentare, agricultorii se pot adresa oficiilor fitosanitare județene sau Autorității Naționale Fitosanitare, la adresa [email protected].
Sursa: Agrobiznes




