Fermierii blocați la robinet: 800 de milioane de euro pentru irigații, dar lipsesc canalizarea și termenele
Bani mari, dar unde e apa? În România, cursa contra cronometru pentru apă nu s-a oprit, dar obstacolul principal nu mai este lipsa banilor, ci capacitatea de a-i transforma în lichid vital în…
- Autor
- Anton Prisăcaru
- Publicat
- Actualizat
- Citit în
- 3 min
- Rubrica
- Apicultură

Bani mari, dar unde e apa?
În România, cursa contra cronometru pentru apă nu s-a oprit, dar obstacolul principal nu mai este lipsa banilor, ci capacitatea de a-i transforma în lichid vital în câmp. Cu ocazia celor 25 de ani de la înființarea Asociației Laptimilor din România (LAPAR), Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a prezentat o strategie ambițioasă: aproape 800 de milioane de euro, obținuți prin Banca Europeană de Investiții (BEI), destinați exclusiv rețelelor majore de irigații.
În paralel, Guvernul negociază cu Banca Mondială pentru a atrage fonduri suplimentare, vizând infrastructura secundară și sprijinirea organizațiilor de utilizatori ai apei.
Sumele sunt impresionante, însă incertitudinea persistă. Fermierii așteaptă clarificări: când se termină lucrările și de unde vin banii pentru restul rețelei?
Ce se negociază la Bruxelles și acasă?
Întrebarea-cheie rămâne simplă – când vor putea deschide robinetul? Ministrul Barbu a subliniat importanța aprobării lucrărilor la infrastructura principală prin BEI, dar a recunoscut că succesul depinde de componentele secundare. Fără canale de distribuție funcționale, stații de pompare operative și rețele care să ducă apa la fiecare parcelă, investițiile în conductele principale vor rămâne incomplete.
Discuțiile tehnice privind infrastructura secundară au avut loc recent la Consiliul AgriFish, unde România a reușit să includă aceste necesități în agenda finanțărilor europene viitoare, alături de investițiile în procesare. Pasul este crucial, dat fiind impactul secetelor repetate asupra recoltelor din ultimii ani.
Totuși, când a fost întrebat despre detaliile colaborării cu Banca Mondială, ministrul a menționat doar stadiul de negociere, fără cifre precise, calendar de execuție sau condiții contractuale definite.
Gratuitate și energie: cine plătește?
Florin Barbu a reiterat angajamentul guvernamental de a menține gratuitatea apei pe infrastructura principală și de a acoperi jumătate din costurile energiei electrice consumate de organizațiile de udători pentru funcționarea pompelor. Rămâne însă nelămurată sursa de fonduri care va susține aceste facilități pe termen lung.
În prezentarea sa, ministrul nu a oferit o estimare a cheltuielilor anuale necesare, nici valoarea exactă a creditelor de la Banca Mondială, iar suprafețele agricole acoperite de noile investiții secundare au rămas nedefinite.
Pentru comunitatea agricolă, distanța dintre o rețea principală renovată și apa disponibilă la poarta fermei este decisivă. Modernizarea unui canal mare nu înseamnă automat posibilitatea irigării la cerere pentru fiecare cultură.
Cum trecem de la hârtie la realitate?
Mai mult, organizațiile de utilizatori trebuie să aibă resursele materiale și financiare pentru a menține infrastructura în stare bună de funcționare, iar investițiile noi trebuie să fie calibrate cu capacitatea reală de distribuire a apei.
În contextul actual, cele aproape 800 de milioane de euro dedicate rețelelor majore constituie o bază solidă, dar măsurarea succesului nu se va face doar prin volumul banilor cheltuiți, ci prin numărul concret de hectare care vor beneficia de irigații. Până la clarificarea tuturor aspectelor, rămân suspiciuni privind costul extinderii rețelelor secundare, disponibilitatea capitalului și mecanismul de finanțare a facilităților promise.
Într-o agricultură tot mai expusă riscului climatic, prioritatea absolută este ca apa să treacă de la statutul de proiect pe hârtie la realitatea din câmp.
15,1 milioane din PAC: ce înseamnă?
O altă veste pozitivă vine din sfera Planului Strategic PAC 2023–2027. Ministerul Agriculturii a propus alocarea a peste 15,1 milioane de euro pentru finanțarea a aproximativ 10 proiecte de modernizare a infrastructurii de irigații. Aceste fonduri vizează mai mult de 8.000 de hectare de teren cultivat, prin intervenția specifică DR-25. Inițiativa se adresează Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) care, deși au proiecte eligibile și evaluate favorabil, au rămas descoperite financiar după epuizarea resurselor din sesiunea anterioară.
Implementarea acestor proiecte va asigura accesul la infrastructură modernizată pentru agricultorii din județele Brăila, Buzău, Prahova și Teleorman. Sprijinul financiar este nerambursabil, ajungând până la 1,5 milioane de euro pentru fiecare beneficiar, cu o rată de cofinanțare de 100% pentru cheltuielile eligibile.
Din punct de vedere tehnic, banii vor fi direcționați spre modernizarea stațiilor de punere sub presiune, reabilitarea rețelelor de distribuție pentru reducerea pierderilor și renovarea clădirilor tehnice asociate stațiilor de irigații. Această dublă abordare combină investițiile mari la nivel național cu sprijinul direct pentru organizațiile locale, încercând să închidă golul dintre plan și execuție.
Sursa: Revista-ferma




